Hîncu, Dumitru: Conexiuni cu „Vrăjitorul” (Bukarest, 1995)
... Si ce stia Thomas Mann despre romani si Romania
telor, a trebuit sä päräseascä Europa §i sä-si caute un adäpost §i mai depärtat de patria sa, in Statele Unite. Jumalul lui intim constituie, incontestabil, cea mai concludentä ilustrare a acestui interes. La 21 septembrie 1939, in timp ce se afla la Princeton, Thomas Mann a notat bunäoarä: „Reportajul radiofonic al lui Swing* despre Romania, Rusia, Germania, drama francezä etc.; incurajätor. Asasinarea primului ministru román**, guvern militar antinazist“. Joi, 1 februarie 1940, insemna: «Nation» despre räzboiul propagandistic. In Balcani, §i in special in Romania, se crede cä Germania a pierdut de pe acum räzboiul“. Dar vineri, 21 íunie 1940, nota ingrijorat: „in Romania, fascism deschis sub Carol, care a pus in libertate Garda de Fier §i a indus in guvern membri ai acesteia“. Iar vineri, 6 septembrie 1940, in timp ce se afla la Brentwood, remarca: „Fuga regelui román. Dictatura Gärzii de Fier care, se injelege, face ravagii“. intre timp, corespondase cu scriitorul Joachim von Kurenberg, la Dubrovnik, in Iugoslavia, in legäturä cu un personaj episodic de origine romänä din románul Lotte la Weimar. Cititorii acestuia i§i amintesc, poate, cä undeva, in capitolul §ase, in cursul convorbirii dintre Lotte §i August von Goethe, cea dintäi se informcazä: „Contele Elbing n-a luat cumva de sojie о printesä din Moldova?...“ * Ziaristul Raymond Gram Swing era, atunci, un comentator foarte cunoscut §i bine informat. Cum, atät ínainte cát §i dupä primul räzboi mondial, fusese corespondent la Berlin §i cuno§tea amänunpt situajia din Germania, Thomas Mann avea mare incredere in judecäple sale. ** Era vorba, desigur, de uciderea de cätre legionarii aflaji in slujba Berlinului a primului ministru Armand Cälinescu §i nu... Hermann Cälinescu, cum i-a transeris numele editorul Jurnalului lui Thomas Mann. 101