László Ferenc (szerk.): Bartók dolgozatok 1981 (Bukarest, 1982)
Függelék
Rezumate 369 multe ipostaze, ce pn de sisteme diferite. Cele douä sisteme nu se exclud reciproc: multe structuri sínt íntr-o anumitä mäsurä $i acustice §i pentatonice. Autorul considera cä este util ca nuaniarea dualitäpi acustic-pentatonic (o evoluare a mäsurii in care structurile sínt, simultan, acustice $i pentatonice) sä constituie obiectul unei alte lucräri. ANGI ISTVÁN POLIFON IE $1 POLISEMIE In cele douä studii publicate ín volumul de fa{ä autorul continuä seria investigapilor sale ín domeniul ironiei, un concept estetic färä de care о bunä parte a operei lui Bartók nu poate fi interpretatä. Reiese cu pregnan{ä saltui calitativ de la ironia latentä a unor lucräri de tinerep pina la „glumele amare* din finalul Cvartetului nr. 5. Intonapa ironicä se ridica la rangul unui principiu creator in Cvartetul nr. 6. Ironia bartokianä atinge apogeul ei in Concertul pentru orchestra ce a fost compus in America. ín poemul amplu intitulat „Bartók in America“, о capodoperä a regretatului poet Szilágyi Domokos, se detajeazä nu numai un portrét al muzidanului autoexilat, ci $i aceastä ironie bartokianä, filtratä prin sensibilitatea unui reprezentant de frunte al poeziei maghiare avangardiste din Románia. Studiul confine о analizä minupoasä a „straturilor* acestui poem, ín aparen^ä neconvergente, insä rational organizate $i corelate de poet. Referitor la contextui asociativ al poemului, studiul face trimiteri la momente din via^a lui Bartók in perioada exilului, la lirica lui Ady, la poemul „Bartók“ de Illyés Gyula, la о posibilä paralelä Bartók— Thomas Mann sugeratä de un vers al lui József Attila, la Biblie ji la un poet contemporan din Cluj, Lászlóffy Aladár, prieten al regretatului Szilágyi Domokos. BENKÖ ANDRÁS INTERVIURILE CU BARTÓK PUBLICATE IN ROMANIA Ampla comunicare confine textul integral al unui numär de 39 de interviuri luate lui Bartók $i publicate in Romania; interviurile, apärute in publicapi románejti, sint reproduse nu numai in limba maghiarä, ci ji in original (in anexä). Textele sínt precedate de un studiu sinoptic care claseazä interviurile dupä data aparipei lor, dupä titlurile publicapilor §i dupä localitatea unde ele au fost realizate ji au fost tipärite; autorul prezintä sumar ji reporterii care le-au realizat. Concluzia este una pozitivä: textele sínt о nouä dovadä a interesului pe care presa din Románia a dovedit-o dintotdeauna fa;ä de persoana ji arta lui Bartók. Ele au contribuit in mod efectiv — deji nu toate in mäsurä egalä — la о mai largä ji mai profundä cunoajtere a personalitäpi muzidanului maghiar. Cele 39 de interviuri — primul realizat la 15 februarie 1922, iar ultimul in septembrie 1939 — sint bogát adnotate $i comentate de autor. ANEXÄ О FOTOGRAFIE INEDITA A LUI BÉLA BARTÓK DIN 1934 Fotográfia pusä la dispozipa redactorului acestui volum de pianista $i cintäreaia de concerte Lisette Georgescu, íl reprezintä pe Bartók la о seratä datä in onoarea lui de legapa britanicä de la Bucurejti, in februarie 1934. Se identificä pe fotografie urmätoarele persoane: 6. un secretar al legaliei 7. Jules Spiro, respectiv Iuliu C. Spiru 8. Béla Bartók 10. Lucy Bräiloiu 11. Paul Zarifopol 13. Shylton, cintäre; de originä americanä, 14. sora pianistului Dagobert Buchholz, 16. Lisette Georgescu, 17. Constantin Bräiloiu. 24 — Bartók-dolgozatok 1981