Réthy Andor - Váczy Leona: Magyar irodalom románul. Könyvészet 1830-1970 (Bukarest, 1983)

Köllő Károly: A magyar irodalom román fogadtatásának másfél évszázada

Studiu introductiv la Viena). Dincolo de acestea, lucrarea amintită — element interesant de istorie a relaţiilor — demonstrează interesul faţă de persoana lui Zrínyi Miklós, ca şi traducerea făcută cîţiva ani mai tîrziu după tra­gedia lui Körner de către profesorul braşovean Arsenie Vlaicu.49 După cum rezultă şi din cele de pînă acum, relaţiile culturale — şi, în cadrul acestora, cele literare — româno-maghiare au depăşit din capul locului nivelul raporturilor personale accidentale şi, asemenea unui curs de apă în care se varsă pîrîiaşe mai mici sau mai mari, şi-au format albia din ce în ce mai largă. E incontestabil totuşi că activitatea cîte unui creator de seamă a fost în stare să declanşeze un adevărat nou curs în cadrul acestor relaţii. Un asemenea izvor pînă azi inepuizabil s-au dovedit a fi scrierile lui Petőfi Sándor, Ady Endre, József Attila şi Móricz Zsigmond, dar au adus şi aduc cunoaşterii re­ciproce un nepreţuit serviciu toţi acei truditori pe tărîm literar şi ştiinţific care văd în cultivarea acestor relaţii un corolar al îmbogă­ţirii propriei lor culturi naţionale. Şi aici trag în cumpănă nu atît declaraţiile de zile mari sau angajamentele demonstrative — deşi une­ori sînt şi ele necesare — cît munca consecventă, necunoscută poate posterităţii. Un asemenea gest fără echivoc a făcut Mihai Eminescu în calitate de director al Bibliotecii Universitare din Iaşi, cînd a întocmit cu minuţiozitate (ţinînd seama şi de vocalele lungi şi scurte, de lite­rele duble etc.) lista modestei donaţii de cărţi a acelui Dr. Szabó József de al cărui nume se leagă alcătuirea primei flore ştiinţifice a Moldovei.50 Bogdan Petriceicu Hasdeu ajunge în contact cu reprezen­tanţii de seamă ai culturii maghiare datorită cercetărilor sale istorice şi preocupărilor de folclor comparat. Hunfalvy Pál, unul dintre cores­pondenţii săi, îi procură de la anticariatele din Budapesta colecţii cla­sice de poezie populară maghiară (Erdélyi János, Kriza János, Gyulai Pál , Arany László), în schimbul operelor sale, pe care Hasdeu i le-a trimis. Sentimente prieteneşti îl leagă de Katona Lajos, pionier de seamă al folcloristicii comparate, iar juristul Wenzel Gustáv înlesneşte studiile lui Hasdeu în bibliotecile şi arhivele din Ungaria. Edelspracher Antal din Arad — după ce a fost cîţiva ani student al lui Alexandru Roman la Universitatea din Budapesta — îi cere acestuia cărţi intr-o misivă în limba maghiară. Conform scrisorii, profesorul său de odinioară îi atrăsese atenţia asupra excelentei cărţi a lui B. P. Hasdeu. Istoria critică a românilor. Această „lucrare epocală“ l-a impresionat atît de mult pe Edelspracher, încît doreşte să studieze şi alte două opere ale lui Hasdeu. El îşi permite să scrie în limba maghiară, căci citindu-i opera menţionată a avut ocazia să se convingă că B. P. Hasdeu înţe­lege bine această limbă.51 Dealtfel, prestigiul european al lui B. P. Has­deu a contribuit implicit şi la risipirea acelor rezerve cu care întîm­­pina opinia publică românească debuturile romanistică maghiare. 40 prini. Tragedie în 5 acte. Noua bibliotecă română (Braşov), 1883, nr. 1—4. 50 Bordeianu, Mihai: Adalék. (Contribuţie). Utunk, 1964. 26 iunie. Lista men­ţionată se păstrează în arhiva Bibliotecii Universitare M. Eminescu din Iaşi, cota Dosar nr. 1/1875. 61 Cele zece scrisori referitoare la maghiari adresate lui B. P. Hasdeu sínt accesibile la Biblioteca Academiei R.S.R.; expeditorii acestora sínt: Edelspracher Antal (1), Hunfalvy Pál (3), Katona Lajos (1), Kuun Géza (1), Thallóczy Lajos (1) şi Wenzel Gusztáv (3).

Next