Réthy Andor - Váczy Leona: Magyar irodalom románul. Könyvészet 1830-1970 (Bukarest, 1983)
Köllő Károly: A magyar irodalom román fogadtatásának másfél évszázada
Studiu introductiv O funcţie binefăcătoare, asemenea celei pe care a avut-o teatrul, a îndeplinit şi muzica. Pe acest plan, nici în perioada dintre cele două războaie relaţiile noastre nu se reduc la activitatea lui Bartók Béla şi George Enescu, sau la polemicile condamnînd orice fel de prejudecăţi naţionale ale lui Constantin Brăiloiu, încă de pe atunci specialist de autoritate internaţională. Deşi nu ţin în sens strict de bibliografia literară, ne sprijinim afirmaţia pe cîteva referiri concrete: Járossy Dezső, apreciatul critic muzical al gazetei timișorene Banatul, a fost printre primii care au elogiat calităţile de compozitor ale lui Sabin Drăgoi;1911 în 1938, în concluzia comentariilor sale referitoare la călduroasa primire a dirijorului George Georgescu la Budapesta, Mihail Jóra condamnă cu asprime pe vamenii frumosului artistic pentru șovinismul cultural, pentru atacurile împotriva lui Bartók Béla, prin care îşi păgubesc propria lor cultură.112 După părerea remarcabilului muzicolog şi compozitor Dr. Nicolae Ursu — care a activat la Cluj şi Timişoara — scrieri cum sunt studiile de folclor muzical românesc publicate în ţară şi în străinătate de Lakatos István trebuie considerate drept servicii aduse apropierii dintre popoare.113 Din cele de mai sus se poate trage concluzia că în perioada interbelică literatura şi, in general, cultura nu şi-au putut îndeplini integral rolul hărăzit de adepţii apropierii, fiindcă nici întreprinderi de rangul revistei în patru limbi a profesorilor universitari clujeni, Cultura, n-au reușit să-şi asigure un cadru organizatoric durabil. Şi totuşi, dacă am putut merge înainte pe calea respectului reciproc, succesul se datorează în bună parte acelor scriitori care şi în izolare lucrau cu tenacitate şi considerau prezentarea literaturii poporului vecin drept misiune şi nu caznă ocazională. Cariera lui Octavian Şireagu , care şi în pragul celui de al optulea deceniu de viaţă creează cu o energie neobosită — ne sugerează cîte ceva şi din eforturile disproporţionate, ascunse în spatele datelor bibliografice care înregistrează înfăptuirile. Pînă la încheierea bio-bibliografiei întocmite la cererea noastră (10 iulie 1980), O. Şireanu publicase în traducere românească 61 de poezii a 31 de poeţi maghiari. In ordine cronologică, lista lor nominală se întinde de la Janus Pannonius, cuprinzîndu-i pe Ady Endre şi József Attila, pînă la a doua generaţie Forrás; printre altele, el le-a descoperit amatorilor români de poezie filonul feminin al liricii maghiare. Antologia lui intitulată Lirici maghiari din Ardeal beneficiind de o caldă introducere datorată lui Emil Isac, a rămas în manuscris. Şi totuşi, pe la sfîrşitul anilor ’30 ar fi putut îndeplini o funcţie asemănătoare cu sinteza pînă azi mult apreciată a lui Ion Chinezu asupra primului deceniu al literaturii maghiare din România, pe de o parte, fiindcă selecţia care prezintă 18 poeţi a fost făcută cu un spirit critic fără greş, îmbrăţişînd toate orientările literaturii maghiare din Transilvania, iar pe de altă parte, fiindcă Datele biografice şi bibliografice care încheie volumul cuprindeau şi contribuţii rămase necunoscute pînă azi (opere în manuscris, taine de atelier scriitoricesc etc.). Aceste 24 febr. 1911 Járossy Dezső: Opera muzicală a lui Sabin Drăgoi. Banatul, 1927, nr. 6; premiera dramei muzicale Năpasta a lui Sabin V. Drăgoi. Idem, 1928, nr. 6—7. Jóra, Mihail: George Georgescu la Budapesta. Timpul (Bucureşti), 1938, 113 Ursu, Niicolae: Ştefan Lakatos: cîntecul popular românesc şi literatura lui. Luceafărul (Timişoara), 1940, 105—106.